Si voi zambiti acum, insa nu aveti cearcane...

In afara doua-trei saptamani pe an, facultatea ne face sa ne bucuram de o vacanta continua. Noi suntem generatia care a profitat din plin de toate avantajele noii reforme din invatamant. De la birou, uitandu-te in jos, vezi studentii cum invata si sunt constiinciosi. De la nivelul solului, unde ne aflam cu totii de altfel, situatia nu este chiar asa roz. 80% dintre colegii mei inca au probleme in a identifica un subiect de un predicat, iar ultimul rand citit si imprimat pe o foaie, a fost ori descrierea fetei de la pagina 5 ori locatia concertului Chippendales.

Deja este atat de banal sa vorbesti despre ce carti ai citit. Nici nu stiu daca mai conteaza...am intalnit oameni sclipitori si geniali, care nu au citit in viata lor vreo carte. Pe de alta parte am intalnit si oamenii care au citit prea multe carti, dar care inca mai raman cu ochii prinsi la alba-neagra si michidutza.


Daca inainte, la facultate se adunau oamenii care se distrau printre cateva ore libere, acum totul e diferit. Pe treptele facultatii se aduna cativa houseri filati, care rad zgomotos langa niste brunete vopsite si pline de inele chicioase. Invata din mers, sau o sa mori in ochii lor. Ma uit la colegii mei, sau ce mi-a mai ramas din ei.

Cu totii am ales sa murim. Noi n-am avut niciodata niciun orgoliu si ne-am aplecat sa ridicam cu mandrie ce era al nostru. Nu a mai existat nici tata, nici mama. Cateodata am facut ceea ce nu ne-a placut. Am avut mari dureri de cap si am zambit cu cearcane. Atat de frumos...Acum toti stiti sa zambiti, insa nu aveti cearcane...