duminică, 30 septembrie 2007

Musca, tantarul si omul


Cand eram mic, il intebam mereu pe tata care e cea mai urata insecta ever livin'. Tata imi raspundea mereu ca cea mai urata insecta este musca. Este plina de par si jegoasa....Cu timpul am realizat ca nici tantarul nu este asa frumos...dar asta nu ar fi nimic..pana la urma cea mai urata insecta este tot omul.


Acel om plictisit pe care il vezi in tramvai in fiecare dimineata. Il vezi stand pe scaun in metrou, inconjurat de 20 de bosorogi care ii vor locul. Acela care accelereaza pe trecerea de pietoni. Pustanul beat si plin de bani care isi etaleaza telefonul de X milioane in fata fufelor. Bosorogul neimplinit care iti cheltuie salariul cu pustoaice de varsta fiicei sale. Politistul corupt care reprezinta legea cu zambetul pe buze si cu mainile murdare. Profesorul pedofil care cere favoruri elevilor. Functionarul sictirit de la ghiseul unde tu astepti sa ii platesti si lui salariul. Ziaristul betiv si spagagiu, care se prostitueaza intelectual...etc

De cand nu ai mai fost om?

P.S. "Fii om, fii drept si recunoste ca pe deasupra ambitiilor intrigilor si urilor, este Patria. Este vesnicia neamului si ca acolo trebuie sa ne intalnim totdeauna, chiar daca nu ne intelegem de fiecare data. "

General Ion Antonescu, "Catre Romani" - 1 ianuarie 1941.

Buna-dimineata dragul meu! Tu de duci la razboi astazi, eu ma duc la serviciu!




Incerc sa imi imaginez emotia soldatilor care bombardau Vietnamul si isi paraseau familiile pe muzica lui Louis Armstrong sau Jimmy Hendryx…Cum ar fi sa zbori in elicopter si sa te duci sa omori ascultand Blueberry Hill sau Hey Joe?

Atat de multa emotie si atatea sentimente cand trebuie sa pleci…mai ales intr-un loc nu asa de frumos. Atata melancolie. Nu a inceput nimic…dar iti imaginezi cum e si parca ai vrea inapoi. Iti vrei inapoi patul cel moale. Jocurile copiilor. Diminetile racoroase, iar apoi soarele mult prea indraznet. Cafeaua si tigarile care iti spun bunadimineata din cel mai frumos loc al casei tale.

Iubita care se trezeste si vine timid si te saruta pe obraz. Buna dimineata dragul meu. Astazi tu pleci la razboi, eu ma duc la serviciu!

sâmbătă, 29 septembrie 2007

Up up to the sky :)

In coltul din stanga...ce zici? ai inima?

Mi-a vazut cineva bagheta?

Mesajele de prin lifturi sunt o ramura mai speciala a comunicarii scrise...Impreuna cu bunul meu prieten ICE am descoperit asta chiar il liftul scarii lui.

Academicianul care a scris acest mesaj, cu siguranta ca nu s-a gandit ca va primi si un raspuns. Completarea ne apartine.

O fi gasit oare baghetele?

vineri, 28 septembrie 2007

Mi-am spus ca trebuie sa vorbesc cu mine…


Avem nevoie de liniste. Sa se faca liniste si sa vorbim cu noi. Sa nu mai vorbim cu nimeni. Sa nu ne mai intereseze nicio parare si niciun om. Pur si simplu sa vorbim cu omul din noi. Sa ne comportam frumos. Sa ii explicam in cuvinte senzatiile omenesti si sa incercam sa il intelegem. Oare tot la fel ne-am comporta? La fel de rai si de indiferenti?

Dar stai, acum iar gresesc. Pana la urma ce rost are sa te cunosti pe tine cand poti trai bine-merci ca un bezmetic…Oamenii care stiu ce vrei si stiu ce gandesti, sunt din ce in ce mai putini. Ti-e frica sa mai fii ca inainte. Ti-e frica sa mai gandesti si sa te porti cum faceai mai de mult. Ai invatat foarte multe, acum esti precaut…ca un vanat care iese pregatit sa fie atacat. Ce faci? Unde te duci? Unde e omul care sa te ghideze?

Dar stai putin. Nu ai vrut tu sa fi independent? Acum traieste…ce te tine? Nu poti? Normal…Uite-te acum pe geam. Fumeaza si o tigara. Asculta ceva frumos si vorbeste cu el…acum ai inteles ce vroiam sa spun?

Tot el a fost, varianta agitata...!


Cata agitatie…..Dar oare de ce? Ce ma face sa fiu asa de agitat cand nu e cazul? Sa fie oare tocmai linistea celor din jur, sau poate orele petrecute la redactie?

Nu am niciun raspuns azi. Doar intrebari.

Am vorbit prostii toata ziua. Am spus numai lucruri necugetate. Am scris numai tampenii si pe deasupra nici nu am mancat nimic. Ultima parte stiu ca nu intereseaza pe nimeni…dar am tinut sa mentionez…Gresesc! Exista o singura persoana. Dar asta in alt post…

miercuri, 26 septembrie 2007

Nu vreau sa te urasc, dar nici nu tin la tine!


O poveste veche, inca de pe vremea cand inca nu cunosteam multi oameni, iar toti care imi zambeau imi erau prieteni…Imi imaginan cat de frumos o sa fie totul cand o sa fi intr-un loc si o sa te intelegi cu toata lumea. Nu puteam concepe ca exista oameni cu care nu te poti intelege, orice ar fi. Ca ar putea exista oameni care sa te enerveze doar prin simpla prezenta.

After a while, mi-am dat seama cat de copii suntem cu totii. Indiferent cum ai fi tu, exista o persoana care nu te place indiferent ce ai face. Tu simti asta si ii intorci aceleasi lucruri si incepe un razboi tacut. Un razboi al privirilor, care de cele mai multe ori nu are niciun castigator. Partea interesanta e ca atunci cand omul pe care nu il suferi si il urasti cu adevarat, pateste ceva, te loveste mila. Iti pare rau. Te simti de parca tu ai fi vinovat pentru nefericirea lui. Atunci iti dai seama ca gresesti. Tu nu esti omul care sa poata fi in stare sa urasca pe cineva.

Iti impui sa te schimbi si vi a doua zi bine-dispus. Ii trimiti un zambet cald persoanei pe care ieri o urai, insa surpriza….te lovesti de aceeasi ignoranta. Nu s-a schimbat nimic. Ai intalnit acelasi om rece de ieri, poate doar putin mai nefericit….Iti spui in mintea ta ca numerita efortul de a fi mai bun si continui acelasi razboi. Razboi care nu se termina niciodata…cel putin eu nu imi aduc aminte sa fi terminat prieten cu cineva un asemenea razboi.


”A arata manie sau ura in vorbele tale e primejdios, ridicol si imprudent”

marți, 25 septembrie 2007

Making people feel miserable since 19xx! Tu imi ucizi visele?


L-am intalnit pe omul care imi ucide visele. Omul pentru care imi arata cat mai am de invatat, insa nu imi da sansa sa dovedesc ca totusi pot. Traiste, si traieste atat de bine…Scumpa mea Ancovici avea o vorba..”making people feel miserable since 1986”, lui i s-ar potrivi atat de bine

Incerc mereu sa ocolesc privirea agera a lui, insa nu reusesc sa ma abtin. Am mereu nevoie de un sfat. Chiar eu, poreclit sfatosul, am nevoie de sfaturi. Copilul cel batran pleaca acasa pe jos, cu o bere in mana si cu castile in urechi. Nimic nu este mai frumos. O strada lunga. Un singur om si intuneric. Ganduri, liniste, eu si muzica reggae. Visez din nou….

luni, 24 septembrie 2007

Vecinul de la 7 si profesoara de filosofie...


M-am gandit foarte mult dupa ce am publicat postul de mai jos. Mi-am imaginat un savant care fierbe ceasul si asteapta ochiurile…M-am dus sa fumez o tigara si sa beau o gura de cafea in cel mai frumos loc al casei.

Tolanit pe un raft din bucatarie, care ofera o priveliste minunata cartierului negru in care traiesc. Doua lucruri mi-au venit in minte. Vecinul de etajul 7(a real crazy specimen) si profa de filosofie din liceu. Erau doua exemple negative, care imi intaresc spusele de mai jos. Vecinul de la 7 are o problema cu coordonarea si sta 20 de minute sa porneasca masina, iar profa de filosofie cunostea secretele unei vieti perfecte, insa era aproape alcoolica, divortata si ramasa cu doi copii.

Chiar ar trebui sa gandesc mai putin. Salut! Eu sunt vecinul de la 5 si sunt aparent sanatos!

Nu mai gandi atat, dauneaza!!!


Ahh. Atat de adormit si atat de ganditor. Stilul omului pierdut prin complexitatea celor care il inconjoara. Incearca sa inteleaga ceva si nu intelege nimic de fiecare data. Are instinctele la Pamant si pierde de fiecare data din frica de a nu gresi. A descoperit ca daca ii intelegi pe cei din jur, te vei intelege si pe tine. Dar ceilalti sunt atat de ciudati, ca niste balauri cu doua capete. Nici nu stie ce pesoana sa foloseasca. Vorbeste la persoana a treia despre omul care traieste toate aceste lucruri pe care si el le simte in fiecare zi, de teama de a nu cumva sa devina parte dintr-un sfat.

Continua asa, si nu zice la nimeni. E fericit pentru el. A a inteles ceva, insa timpul ii spune ca mai are multe de invatat. Isi pierde umorul, si se dovedeste ca a gresit din nou. Nu are sfarsit. Este el, esti tu sau sunt eu. Unii au scapat…persoana I se mai gandeste ce sa raspunda.

In spatele oricarui text se ascunde ceva...

P.S. Am gasit maxima asta si uite ca vreau sa o impart. "A fi robul unui gand e una, a fi robul realizarii lui este alta"

vineri, 21 septembrie 2007

Degeaba te uiti in oglinda, oricum nu e nimeni acolo


Urasc diminetile. Totul e atat de alert, iar tu esti atat de incet. Nu ar fi nimic special daca ai fi propriul tau sef, dar cum lumea e impatita in doua si tu esti inca mic, trebuie sa dai raspunsuri si randament.

Te uiti in oglinda…degeaba te uiti, oricum nu e nimeni acolo si nu o sa fie pentru ceva vreme. Te duci unde trebuie, faci totul ca la carte, iese bine, esti fericit si apoi te uiti in oglinda…De data asta vezi ceva, dar tot nu seamana cu tine. E un personaj putin prea obosit, care refuza sa iasa din timiditatea lui si e fericit cand e singur. Cu toate astea, se simte atat de liber. Incatusat in exterior, dar atat de liber. Are idei, face totul intaintea tuturor dar nu se mai vede pe el.

Nu poti avea tot mereu. Unii au ales o altfel de libertate, iar altii pur si simplu nu vor sa caute si umbla bezmetici prin lume. Omenii multumiti cu putin si umili, ajung sclavii de mai tarziu. Vrei sa fi multumit? Sau vrei sa ai mica ta lume si sa iti permiti sa mai fi si diabolic cateodata. Sa nu misti un deget, sa ai tot ce vrei, cand vrei, si cand te uiti in oglinda, sa te vezi pe tine…

Prieteni, jucarii si emo kids...

video
A venit vremea sa vorbim de ei. Au parul dezordonat, cercei, sunt foarte atinsi de tot ce ii inconjoara si se plang mereu de probleme pe care le au. Toti suntem emo, sau daca nu, avem perioade cand ne comportam la fel. Ne plangem de greutatile pe care le intampinam si avem impresia ca nimeni nu ne intelege. Ne gandim mereu la ce a fost si ne lasam parul lung.

De acum incolo copii suparati au un companion minunat. Aceasta jucarie foarte ingenioasa de altfel, imita perfect comportamentul unui emotional kid. Finalul insa este tragic. Foarte suparata de faptul ca e neinteleasa, papusa scoate o lama si pune capat agoniei. Its over. Nu-i asa ca esti si tu emo?

Dupa ce I a vazut clipul asta, a ras cu lacrimi. M-a raugat sa i-l arat si lui C, el zice ca are nevoie de putina intelegere. Sper sa il citeasca si sa isi dea seama ca de fapt de el vorbesc :)

luni, 17 septembrie 2007

Tu stiai cine e Jah?


Ma tot intreb, cum ar fi sa fi conducatorul unei tari sarace, iar oamenii sa creada atat de mult in tine, incat sa te divinizeze. Picture this. Ajungi rege, iar in cativa ani iti dai seama ca oamenii te iubesc atat de mult, incat viata ta se transforma intr-un episod biblic. Sa spunem doar Tafari Makonnen . Poate nu este singurul caz, dar cu siguranta a luat cea mai mare amploare. Haile Selassie, cum s-a numit dupa incoronare, este omul care avea sa devina Jah, adica "His Imperial Majesty Haile Selassie I, Conquering Lion of the Tribe of Judah, King of Kings of Ethiopia and Elect of God". De-a lungul vietii sale a iubit copii si a luptat in prima linie alaturi de soldati. Religia care il vedea pe Selassie drept Messiah se chema rastafari (ras=cap, tafari=numele dinaintea incoronarii". De aici au aparut si dreadlocks-urile. Pentru "sfintirea" lui Jah de catre jamaicani, care de altfel au fost cei mai credinciosi, se folosea canabisul. Cu efect terapeutic, nu cum se folosete acum. Adica fumai, si te gandeai la Jah si la mantuire.

Acum probabil va intrebati ce legatura are Ethiopia, tara un Selassie a fost rege si Jamaica, tara care l-a "adoptat". Uite ca aveam de gand sa va spun si asta. Pe 21 aprilie 1966, our King s-a decis sa viziteze Jamaica. Avionul sau a arterizat pe aeroportul din Kingston, inca maria sa nu a vrut sa coboare pana in momentul cand Mortimer Planner (un rastaman foarte cunoscut in acea vreme) nu a venit sa il asigure ca totul este sigur si poate cobora, aeroportul fiind plin de "credinciosi". Dupa ce a vizitat Jamaica, Selassie a mai "convins" niste rastafari, printre care si Rita Marley, sotia lui Bob Marley. De aici cu totii stiti povestea. Reggae music (music of Jah) si curentul rastafari ii au in centru pe Selassie si pe Bob Marley, cel mai popular "credincios".

joi, 13 septembrie 2007

Live Each Day Like It's Your Last


Cand avem o problema, ne plangem de faptul ca viata este grea. Dar v-ati gandit vreun moment daca vreti cu adevarat o viata usoara? Picture this: traiesti si atat. Nu ai niciun nivel, nu socializezi cu nimeni, doar tu, natura si probabil divinitatea. De-a lungul timpului mai multe religii au incercat sa simplifice viata omului. Cum ar fi budismul.

Reteta e oarecum simpla. Meditezi indelung, descoperi cele 4 adevaruri si iti atingi nirvana. Dupa ce ti-ai atins nirvana traiesti intr-o stare de beatituine vesnica in care dorinta, ignoranta, timpul si suferinta nu mai exista. Vrei o viata ca asta ?

miercuri, 12 septembrie 2007

Premiera!!"4 luni, 3 saptamani si 2 zile", de Cristian Mungiu - Joi, Teatrul National!

video4 luni, 3 saptamani si 2 zile. Filmul care a luat cel mai mare premiu din istoria cinematografiei romanesti, Palm d'Or, la sectiunea lung metraj, are premiera joi la Teatrul National.


Distinctia este acordata din 1999 creatiilor originale si indraznete si a fost decernata, de-a lungul anilor, unor cineasti precum Pedro Almodovar, Kim Ki-Duk si Jean-Luc Godard.

Lungmetrajul lui Mungiu, nominalizat si la premiul Oscar pentru cel mai bun film strain, va deschide sectiunea Zabaltegi-Pearls a Festivalului de la San Sebastian si va concura pentru Premiul Publicului TCM.

Cel mai bun film a fost votat anul acesta de 248 de membri ai Federatiei Internationale a Criticilor de Film.

De ce ma tot suni?


Oare cat de frumos poate fi momentul in care cineva iti ghiceste gandurile, iar tu in acel moment esti la Pamant? Atatia oameni se gandesc la atatea lucruri, iar omul care iti simte panica se gandeste la tine si te suna inexplicabil in acele moment. Brusc, iti trece tot. Erai atat de distrus incat nu vroiai sa spui la nimeni. Acum zambesti timid si te bucuri atat de mult ca mai exista cineva care sa te sune si pe tine.Inca nu stiu ce sa cred.

E vorba de mine in cuvintele de mai sus, sau toti suntem la fel? S-a gandit cineva astazi la invidie, la prostie, la oameni imputiti, sau poate la copii, la lucruri frumoase, la persoane dragi si la familie?

marți, 11 septembrie 2007

Love is my religion...


Crezi ca e posibil sa constati foarte tarziu ca nimic nu are sens daca nu imparti cu cineva pe care il iubesti. Cineva pentru care in viziunea ta, Pamantul se misca.Cioran spre exemplu a constatat asta duce a ingropat in scris toate sentimentele si trairile sale omenesti si s-a ind ragostit la 80 de ani. Imagineaza-ti ca ai ajuns la un nivel inalt, si iti permiti orice bucurie. Ai posibilitatea ca iti platesti orice. Po ti fi fericit daca nu ai pe cineva care vrea de la tine decat prezenta. Cineva care sa te tina aproape si sa iti tina de cald cand afara e atat de frig. Cand iubesti nu ti-e frig. Te incalzesti cu gandul ca nu exista bari ere si primesti siguranta. Esti sigur ca nimic din ce te-ar putea afecta pe tine nu poate omora fiinta suprema care s-a nascut intre voi. Eternul Androgin al egiptenilor, cele doua persone de sex opus care convietuiau in acelasi corp, dainuie si acum. Vom ramane ca nis te statui imbratisate, carora nu le e niciodata frig si au incredere deplina unul in altul.